Cum putem folosi tehnologia în răspunsul la situații de urgență?
Cu experiență în strategii de schimbare de comportament, cultură organizațională, dezvoltare comunitară și mecanisme de lucru inter-disciplinar, inter-instituțional, antreprenoriat educațional și social, Mihai Lupu vorbește în cadrul ediției de anul acesta a Outspoken, în calitate de consilier al secretarului de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, poziție din care este implicat în răspunsul României la criza umanitară generată de invazia Ucrainei de către Federația Rusă.
Mihai este, de asemenea, în board-ul Academics Stand Against Poverty, precum și fondator al platformei și programului internațional EduCaB, dar și fondator și președinte al Short Film Breaks. După experiența din UNDP, împreună cu alți colegi a fondat Centrul Român pentru Inovație în Dezvoltare Locală (CRIDL), al cărui președinte este în acest moment.
Ce a însemnat invazia Ucrainei de către Federația Rusă pentru mecanismul de răspuns de urgență național și european
Mihai Lupu ne vorbește despre extraordinarul acestei situații și cum instituții și organizații, unele din ele având experiență pe sprijin umanitar și altele nu, au ales să reacționeze. Criza umanitară determinată de invazia Ucrainei nu poate fi asemănată altor zone de război, precum Siria, și atunci nu poate fi folosit același tip de răspuns și preluate fluxuri de acolo, pentru că nu ar fi funcționat. Diferențele majore, spune el, sunt la amploare, un număr foarte mare de persoane care veneau într-o săptămână, la diverse puncte de graniță, când în alte cazuri acest număr de persoane intra într-o țară pe parcursul unui an și la cum sunt pregătite instituțiile și organizațiile neguvernamentale pentru astfel de situații.
Cum arată răspunsul de urgență al României la criza din Ucraina
Ce s-a întâmplat la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) în acest caz este că au dat drumul de la început la o platformă de răspuns care să ia în calcul toate elementele specifice acestei situații. Există un Centru Național de Coordonare și Management al Intervenției, centre județene care au fost activate și care până în acest moment sunt active 24 de ore din 24, puncte operative avansate la nivelul granițelor cu Ucraina și Republica Moldova, precum și platforme de lucru interinstituțional, interdisciplinar, precum și de comunicare, ce au pornit de la început și au crescut foarte mult până în acest moment și au ajuns la aproximativ 600 de persoane din cadrul instituțiilor, organizațiilor, precum și o echipă de facilitare. Există de asemenea diverse resurse active pe punctele de graniță din interiorul țării, precum și sute de organizații non-guvernamentale, agenții ONU, organizații internaționale, autorități locale și centrale implicate în acest răspuns.
“Dacă ne uităm în spate, vedem că foarte multe dintre acestea nu aveau experiență de lucru de genul acesta sau care atunci învățau să lucreze în astfel de situații și a fost astfel o curbă de învățare”
Cum poate ajuta tehnologia?
“Un element central a fost folosirea unor mecanisme de lucru integrat, coordonat, în care comunicarea și modalitatea în care poți să fii transparent să primeze.”
Mihai Lupu spune ca la început au pornit cu un grup de discuție pe o platformă existentă unde au fost adăugate organizațiile despre care știau că sunt active, fie pentru că discutaseră în întâlnirea inițială de strategie și cu care existau deja protocoale de colaborare, dar și organizații despre care primiseră răspuns că erau deja pe teren și oferă sprijin și diverse resurse.
