Ce propune Thomas Pogge este adăugarea Fondurilor de Impact ca stimulente adiționale pentru inovare. Fondurile de Impact ar fi finanțate din fonduri publice și ar invita inovatorii (fie ei companii pharma, de exemplu, tehnologice, de energie etc)  să renunțe, pentru anumite inovații sau în anumite regiuni, la privilegiile convenționale care țin de monopol în schimbul unor recompense bazate pe beneficiul social. Mai exact, în loc să vândă produsele inovatoare la prețuri mari, inaccesibile în mod egal pentru cei care ar avea nevoie de ele, să acopere o parte din investiția în cercetare și difuzare din aceste fonduri de impact, pe criterii bine stabilite. 

În acest sens Fondurile de impact sunt o meta-inovație, o inovație în felul în care stimulăm și recompensăm inovația. Ele pot fi create în diverse domenii de inovare, precum industria farmaceutică, agricultură, educație, tehnologie verde și multe altele.

Cum stimulăm inovația?

Thomas Pogge pornește de la definiția progresului. Progresul uman are două componente esențiale: inovare și difuzie. Pe de o parte, avem nevoie de creație, inventivitate și descoperire. Pe de altă parte, avem nevoie ca aceste inovații să fie cunoscute, preluate și folosite larg pentru un impact pozitiv.

Difuzia este importantă din punct de vedere moral, întrucât nu ar trebui să excludem nenecesar pe nimeni de la cunoaștere, know-how, avansuri tehnologice și culturale dobândite de omenire. 

Diseminarea este de asemenea importantă pentru inovarea în sine. Doar cei care participă la progresul uman pot construi pe baza acestuia. 

Inovarea necesita de cele mai multe ori investiții majore în timp și resurse. Dar are beneficii extraordinare nu doar pentru inovator, ci de asemenea, și chiar în principal, către mulți alți oameni. Ea conduce la progres, de aceea ne-o dorim chiar dacă beneficiul adus inovatorului nu este foarte mare. Iar asta înseamnă ca avem motive să recompensăm inovațiile și difuzia lor. 

În lumea noastră, inovațiile sunt răsplătite cu brevete, brevete care permit inovatorilor să colecteze rente de monopol prin adaosuri sau redevențe sau taxe de licență pentru inovațiile dezirabile. 

Care sunt principalele dezavantaje ale sistemului actual?

Un dezavantaj major este că sistemul promovează inovațiile doar în măsura în care ele aduc beneficii potențialilor cumpărători sau utilizatori. Asta funcționează bine pentru unele dintre ele, dar multe inovații importante aduc mai degrabă beneficii unor terțe părți, astfel cumpărătorii nu au niciun motiv să le cumpere și să le folosească. 

Un exemplu elocvent pe care îl dă Thomas Pogge la Outspoken este cel al tehnologiilor verzi: dacă îmi cumpăr o mașină electrică, beneficiul personal este destul de mic, aerul pe care îl respir eu este infim mai bun, dar beneficiul se răsfrânge asupra multor altor oameni, miliarde de oameni din prezent și viitor vor beneficia din faptul că eu cumpăr mașina electrică și dacă nimeni nu mă plătește pentru acest beneficiu larg, atunci s-ar putea să nu îl iau în calcul atunci când decid dacă să achiziționez o mașină electrică mai scumpă sau una mai ieftină pe benzină. 

Astfel, recompensele de monopol pot duce la prețuri foarte mari, care duc la rândul lor la o subutilizare, puțini oameni vor folosi tehnologia respectivă, și la pierderi mari, la diferențe mari între prețul de vânzare și costul de producție, astfel că multe tranzacții care ar fi avantajoase reciproc între aceste praguri nu se mai întâmplă. Acest pericol este cu atât mai acut într-o lume ca a noastră, caracterizată de o inegalitate economică crescută. Sistemul prezent de brevete permite astfel ca anumite produse aflate sub monopol să fie vândute cu prețuri exorbitante, ceea ce înseamnă că mai puțini oameni își permit să le cumpere. 

Mai există un alt efect major care se răsfrânge asupra populației sărace, semnalează Thomas Pogge: pentru că nu își permit să plătească prețul cu adaos, inovatorii tind să ignore nevoile și interesele lor specifice (cum sunt bolile tip malarie, tuberculoză, boli tropicale, HIV/SIDA etc.). Chiar dacă medicina descoperă tratamente pentru aceste boli, oamenii săraci nu își vor permite prețurile ridicate, astfel că este mai eficient să lucreze la boli precum cancerul sau bolile de inimă, pentru care sunt mai mulți oameni bogați dispuși să plătească un preț mai mare pentru medicamente.