Cum ne influențează tehnologia mintea și comportamentul?
În orice spațiu de discuție, fie că vorbim de școală, de business sau de orice altceva, spunem că tehnologia ne impactează. Spunem că mintea ne-a fost schimbată, dar nu ne e nici clar cum, nici deranjant. De obicei, conotația este optimistă, spune Nansi Lungu, pornind de aici o călătorie fascinantă la granița minții umane cu tehnologia.
Ca psiholog și behavioural analyst, lui Nansi Lungu îi place să se uite în mintea oamenilor. E un adevărat explorator al științelor cognitive, cu accent pe conștiință și pe modul în care oamenii iau decizii sau pe motivație. Este doctor în Filosofie, preocupat de problematica conștiinței, lector la Facultatea de Psihologie, catedra de Științe Cognitive, coordonatorul departamentului de Consumer Psychology la Bitdefender și consultant pentru unele dintre cele mai cunoscute companii din România pe ce tot ce ține de comportamentul consumatorului.
Pe scena Outspoken, festivalul care dă de gândit oamenilor din tehnologie, Nansi ne-a vorbit despre mintea umană, despre limitele tehnologiei, despre perspective și bias-uri cognitive, despre AI, big data și corelații, dar și despre învățare și rezistență.
Cinci Idei care dau de gândit
- Sunt două bias-uri importante după care funcționează mintea umană - bias-ul de focalizare și bias-ul de confirmare. Bias-ul de focalizare ne arată că, de fiecare dată când discutăm despre ceva, subiectul devine brusc mai important și avem tendința de a lăsa alte subeicte sau evenimente în afară. Al doilea bias este cel al confirmării - el modelează modul în care noi existăm; în fiecare clipă ne adunăm datele care sunt în favoarea concluziilor noastre, cu atât mai mult când suntem stresați sau emoționali. Adunăm informația care ne face bine, care ne motivează. Strângem informație ca să putem juca jocul în fiecare dimineață.
- Există o credință de lungă durată că trebuie să ne adaptăm tehnologiei. În primă fază ne adaptăm, spune Nansi, mai ales când ne uităm la cei din jurul nostru. Apoi, dezvoltăm o rezistență tăcută și foarte interesantă. Industria aviatică vine cu un exemplu bun - a învățat că tehnologia nu trebuie să se ducă prea mult în față, pentru că oamenii nu se adaptează atât de repede și poate fi extrem de riscant.
- Contextul e cel mai bun indicator -? datele ne arată că dacă vrei să prezici comportamentul unui om, nu are importanță felul în care este el, ci cum sunt oamenii și contextul din jurul lui. De exemplu, Amazon a oprit mașinăriile la începutul pandemiei pentru că nu mai puteau face predicții despre cum se comportă oamenii într-un context complet diferit. Acolo unde există schimbări exponențiale în mediu, AI-urile se descurcă prost iar oamenii mai bine.
- Nudge-urile sunt mai puternice decât profilarea. Profilarea cu ajutorul AI-ului e foarte complicată. Mintea umană are avantajul de a se pune în locul celuilalt.
- AI-urile corelează imens dar nu știu să spună care dintre corelații sunt relevante și care nu. Amestecul între perspectiva umană și perspectiva mașinii va conta foarte tare în viitor. Cât vom reuși să le aducem împreună va însemna un salt în înțelegerea viitorului. Ele ne spun un istoric și fac predicții corecte doar când patternurile sunt stabile și clare.
Întrebări din public la care a răspuns Nansi Lungu
- Ce putem să facem la modul personal ca să conștientizăm acest impact, chiar dacă este la nivel de nudge?
- Când vorbim de AI, cum ne raportăm la chestiunile de etică?
- Cu toții avem bias-uri, cum facem să fim mai aware în mod constant de ele?
- Se poate dezvolta o metodologie sănătoasă pentru a măsura performanța?
