Fake news sau despre căutarea adevărului
În foarte interesantul lui talk de la Outspoken - festivalul care dă se gândit oamenilor din tehnologie, antropologul Radu Umbreș a avut trei obiective principale - să ridice niște semne de întrebare asupra unor mituri despre dezinformare; să propun niște modele mai bune pentru a explica dezinformarea; să lanseze o provocare către voi - profesioniștii tehnologiei informației - pentru a contribui la un ecosistem informațional în sprijinul oamenilor. Abordarea tehnologică, spune Radu Umbreș, trebuie să conlucreze cu cunoașterea oamenilor, a minții, a societății și a culturii lor.
Radu Umbreș cercetează și scrie despre credințele iraționale ale oamenilor, despre rețele sociale sau despre cum se formează încrederea și cooperarea între oameni. De formare antropolog social, cu studii la Oxford și University College London, ne va vorbi despre cum reacționează minte noastră la fake news și cum se propagă știrile de ajung să fie atât de populare și influente.
Cinci idei care dau de gândit:
- Cu argumente din istorie, Radu ne arată contrarul a ceea ce credeam - dezinformarea nu este o invenție a online-ului, există în offline, și exista dintotdeauna în societățile umane.
- Al doilea mit pe care îl deconstruiește este acela că oamenii vor informație adevărată. Nimic mai fals, spune radu, demonstrând cum credințele noastre sunt bazate pe motivații și convingeri pre-existente. Folosim informația ca să ne afiliem, spune el, vorbind despre echo chambers și epistemic bubbles.
- Un alt mit este acela că ““Oamenii cred în informațiile false pe care le primesc și le trimit mai departe”. Și aici antropologul nuanțează - Credința/convingerea e un fenomen complex, mai mult decat o stare binară iar oamenii, mai mult decât de adevăr, mai repede sunt interesați de cum pot folosi informația, de creșterea propriei reputații sau de justificarea unor acțiuni.
- Ultimul mit deconstruit este acela că “oamenii sunt creduli iar dezinformarea schimbă comportamentul oamenilor” - Radu Umbreș demonstrează că, din contră, oamenii își schimba greu părerile, sunt sceptici, încăpățânați și au nevoie de puține dovezi când evalueaza informații care sunt congruente cu părerile lor, dar de foarte multe cand acestea sunt opuse. Nu credulitatea, ci scepticismul e problema principală.
- Cum putem noi, ca oameni din tehnologie, să devalorizăm dezinformarea? Cum putem crea mecanismele prin care să avem un sistem de rating social al informației?
Întrebări din public la care Radu Umbreș a răspuns pe scenă la Outspoken
- Știind că avem bias-uri și păreri puternice, cum ne uităm la o informație? Cum scăpăm de bias-uri?
- Cum știm că o știre este fake sau adevărată?
- Oamenii sunt egal predispuși să creadă în fake news? Există diferențe și mai ales culturale?
- Există o diferență în ceea ce privește impactul informației pe care o primești în funcție de mediu?
- Prin ce mecanism poți comunica informație validă din punct de vedere medical?
